POVESTI DIN CASA TIFF 2015

“Aş aduce filmul la valoarea scenariului!” Mircea Daneliuc Masterclass

Despre Mircea Daneliuc ştim cu toţii câte ceva, ne-am mai îmbogăţit cunoştiinţele cu norocoasele interviurile de prin AperiTIFF,  ne-au ajutat şi Q&A-urile proiecţiilor speciale în onoarea sa, dar câţi dintre noi au reuşit oare să-l asculte vineri dimineaţă după ce fusese HBO party cu o seară-nainte?
Câţiva mai viteji ne-am trezit şi am ajuns la Masterclass-ul de la ora 12 la mansarda restaurantulului Napoca 15 unde chiar ne-am bucurat de un Daneliuc fain, straşnic şi plin de spirit, umor şi ironii. Nu prea dă el interviuri dar şi când este condamnat la o oră de întrebări şi răspunsuri atunci să ştii că acolo nu-i timp pierdut. Nu-i o personalitate "supărată" sau "hateră" cum i-am pune noi azi hashtagul de serviciu, doar spune cum se vede realitatea printr-o perspectivă ce a trecut un regim cu cartelă, nu cu iaurt, apărându-şi mereu filmele cu dinţii. Şi bine a făcut! Am avut ocazia, alergând de la o proiecţie la alta să prind Iacob, Croaziera, Glissando, Senatorul melcilor îl văzusem deja demuult, Al unsprezecelea amendament şi the beauty of all... Proba de microfon.

collage daneliuc

Întrebat de Chirilov ce film l-a chinuit cel mai mult, a răspuns prompt "Croaziera! Pentru că e foarte greu de filmat pe apă. Poţi să faci repetiţii pe vapor, să vorbeşti cu ei dar când ajungi pe apă, nimic nu mai seamănă. Pentru că râul curge, ca şi timpul. Trebuie să te adaptezi în fiecare secundă la o situaţie nouă, cameramanul trebuie să fie foarte exersat în a se orienta din mers şi a găsi claritatea într-o singură mişcare...
Dacă greşesc şi trebuie să refaci, să faci o dublă nouă, o iei din alt punct al apei. Peisajul din spate e complet altul, nu mai seamănă cu racordurile pe care le-ai avut pentru cadrul respectiv; înapoi ca să te întorci, s-o iei tot de acolo, nu mai merge... pentru că a întoarce un vapor în mijlocul râului este un lucru foarte anevoios şi a fost îngrozitor din punctul ăsta de vedere. Din celălalt, al confortului nostru, a fost la fel de odios pentru că, ne mâncau gândacii noaptea. Vaporul e plin de tot felul de fiinţe care nu sunt omeneşti şi te atacau noaptea..Pe de altă parte, se săturau în asemenea măsură copii cu care filmam atunci, îşi luau lumea în cap. Am băgat ca episod în film acest lucru cu conotaţia emigraţiei. Găseam mereu bărci goale de remorcat pentru că nu le mai trebuia nimic, nici bani, nimic... îşi luau lumea-n cap..."

Scrie un Comentariu

Despre Autor

Christine-Marie Turcu