CONCURSURI

CONCURS: Câștigă un VOUCHER de 200 de lei la TIFF SHOP!

Scris de TIFF Blog

UPDATE: CONCURS ÎNCHEIAT ȘI CÂȘTIGĂTOR DESEMNAT, LA VOT în departament: ROBE.
Mergi la TIFF SHOP CASA TIFF după ora 15.00 să îți ridici voucherul!

Zi-ne la ce film(e) ai fost la TIFF 2016 și povestește-ne experiența, într-un comentariu la acest post. Feedback is... 200 de lei, prin tragere la sorți, sub forma unui voucher folosibil la TIFF SHOP CASA TIFF. Ai vreme până vineri dimineață la 10.00, să apucăm să te contactăm până la 12.00, să apuci și tu, dacă ești câștigător, să-ți faci shopping-ul până duminică. Te bagi?

garbanotas bosistas_28.05_dragos_web-3 (1)

CE GĂSEȘTI LA TIFF SHOP:

TIFF SHOP PRETURI

37 Comentarii

  • Intru la filmul, de deschidere 6,9 pe scara Richter. Sunt un fanatic, un obsedat al filmelor lui Nae Caranfil. Ocup un loc. Ma uit la ecran. Ma tot fatai si ma uit in spate. Il vad pe Nae Caranfil care se pregateste (proba de microfon, asezat in compozitie etc.) sa dea un interview. Ma ridic de pe scaun si alerg spre el. Ma opresc in stanga lui. Ii zic buna seara. El imi arata cu mana ca nu ma aude. Ii zic inca odata buna seara, el tot nu ma aude. Urc pe platoul TIFF Lounge si ii zic buna seara, se poate un autograf? Pt. Atti, Nae Caranfil. Eu ii multumesc. Ii spun ca (evident) toate operele sale, sunt filme de autor, cu un scenariu unic, scrise cu finete, cu umor de clasa I. si daca le-am pune pe toate intr-o colectie, ar trebui sa-i dam numele Caranfilme. El imi arata cu mana ca nu ma aude, e prea mult zgomot.
    Nu e o intaplare extraordinara, am schimbat doua vorbe (si chiar doua vorbe au fost), dar pentru mine a fost un patratel bifat pe to-do-list-ul carierii (da, studiez cinematografie si de asta folosesc cuvantul cariera)

  • Ziua 1- Deschiderea TIFF in Unirii- am fost mai ceva ca un copil care asteapta sa deschida cadourile de Craciun: dupa ce de abia respirasem la reprezentatia celor de la Transe Express, filmul lui Nae Caranfil mi-a starnit hohote de ras, un film usor de digerat in care fiecare dintre noi s-a regasit catusi de putin.

    Ziua 2- Incepe in forta, cu un film francez, tipic francez, in care eu clar as fi omorat personajul principal feminin; apoi ma duc (ca in fiecare an) pe mana lui Chirilov: Eva nu doarme, care si in acest an este intradevar un must see al festivalului. M-a cam incercat filmul. Emotii, mesaje si trairi pe care poate doar la recomandarea de anul viitor le voi mai trai. Si inchei ziua aici, caci ultimul film a fost prea bun si merita cinstit cu un pahar de vin.

    Ziua 3- Ma trezesc cu o ciuda de nedescris ca nu am mai prins bilet la Aventurile lui Nelly (am auzit ca a fost nu doar un simplu film, ci o experienta). Dar ma duc increzatoare la urmatorul pe care l-am ales doar din pricina titlului- Vaca perfecta! Ies cu zambetul pe buze si adunam gasca pentru filmul din Unirii-Profesorul de vioara. Ce film! Iar a reusit TIFF-ul sa ma dea peste cap...

    Ziua 4- Azi merg pe mana celor din Mediterana si incep cu un film croat, poveste simpla, dar cu personaje atat de colorate, pe scurt in film cu croati dilai. Raman in zona si ma asez plina de sperante la un film grecesc despre un medic pe o insula greceasca. Finalul poate putin prea intins de coada pentru gustul meu. Spre seara ma linistesc si vreau sa vad un documentar, din nou cu gasca reunita, in cadrul boem al Institutului Cultural Francez.

    Ziua 5- E azi si tastez repede, repede caci sunt pe picior de plecare la film, iar seara nu puteam sa ratez proiectia de la Vlaha (ma tot intreb ce nebuneli ne-a mai pregatit Erno); astept sa mananc o placinta ungureasca langos facuta de doamnele din sat, savurand un film romanesc in premiera mondiala.

  • 'Intre pamant si mare' (Columbia, 2016) , iar apoi 'Tikkun' (Israel, 2015) au fost filmele vazute luni seara imediat dupa o cina cu parintii mei. As vrea sa va impartasesc ca dupa cele trei momente ale serii mi-am notat in minte urmatoarea idee: de dincolo de ape, de peste ceata ei iti asculta sufletul si ti-l ocrotesc.

  • Nimic mai fain decat sa iei o clasa de elevi si sa-i duci la EducaTiff: pe fetze li se citeste bucuria ca au scapat de ore, ca ies din scoala si ca au scapat de ”invatatura” ... dar nu si de ”invatat” 😉 pentru ca ajungem la Cinema Victoria, la Baiatul-fantoma si timp de aproape 2 ore (film+discutiile de dupa) ne trezim cu totii ca inca mai avem ce invata din filmele de animatie, ca inca ne mai dorim sa ne identificam in egala masura si cu eroii si cu oamenii obisnuiti, ca in fiecare dintre noi zace puterea de face bine, ca fiecare putem fi supereroul altcuiva! 🙂

  • Merg azi cu niste prieteni la Somes Open Air la filmul LEAPSA.Spre mirarea mea scaunele nu erau ocupate toate.Cu timpul insa s-a umplut de lume.Filmul este o taifun de violenta si rand pe rand a inceput sa evapore din audienta.Dupa cate-o scena mai Hardcore( Fara Limita cum era o sectiune pe vremuri) lumea a inceput sa mearga din "sala".Poate din cauza faptului ca la un free movie faci asta...in principiu in salile de cinema nu prea se ridica omul .
    Oricum...Am revenit in Cluj o saptamana exclusiv pentru TIFF si nu regret pana acum.

  • dintre filmele dramatice mi-a placut Memoria apei pentru lupta pentru iubire si insingurarea ontologica a fiintei umane. iar dintre comedii - Doua lozuri, premiera mondiala de la domeniul Arkhai unde am ras copios cu gasca, mai ales pe seama culorii masinii. as mentiona si concertul lui Kimmo pentru avandgardismul sau fonic si spectacolul de lumini.

  • mi-a placut pana acuma cel mai mult filmul Vaca perfecta , conditiile de trai din satul acela se apropie cel mai mult de cum ii la noi dar cel mai mult mi-a placut modestia , sinceritatea si bunul simt a oamenilor de la tara care stiu sa traiasca in armonie cu animalele.
    Ar mai fi de remarcat filmul Profesorul de vioara in care desi aratate realitatea crunta de acolo mi-a placut mult ca s-a insistape mesajul pozitiv al filmului: oricat de rai ar fi unii oameni tot exista ceva bun in ei si ca s e poate trece peste greutati daca iti gasesti ceva bun in viata chiar si o vioara

  • Am inceputul cu filmul lui Nae Caranfil, "6.9 pe scara Richter", un film spumos la care m-am amuzat teribil. Nae Caranfil e mereu pe gustul tuturor si la fel a fost si acest film. Dupa o scurta pauza de weekend, am continuat in forta cu filmul "Bronz", care se focuzeaza foarte bine pe ideea hedonismului, actiunea desfasurandu-se pe o insula greceasca plina de tineri. Marti, filmul "Fragmentar" a fost filmul care m-a surprins placut, prin puzzle magnific pe care l-a gandit regizorul filmului si care m-a facut sa tresar la multe scene ale filmului.

    Abia astept sa vad ce mai urmeaza :D.

  • Am fost la filmul "Valul Ucigas". Mi-a placut foarte mult. Filmul areersonaje foarte bine construite, desi per ansamblu filmul este un pic cam... comercial. Daca acest film ar fi fost in limba engleza ar fi ajuns cu siguranta la televizor. Oricum ar fi, eu l-am notat cu 5. S-a potrivit perfect cu atmosfera din Piata Unirii. Am avut parte o seara foarte relaxanta alturi de TIFF. La cat mai multe editi!

  • Cand am fost la filmul 127 de ore in Manatur open air aveam patura si vin ca asa-i trebuie 🙂 Audienta ca o singura persoana radea, facea sunete surprinzatoare, incuraja pe personajul principal si se bucura la momente potrivite la film. Era o experienta unica!

  • Doua Lozuri. O comedie romaneasca de nota 10,iar locatia din Vlaha minunata. Astept sa revad filmul

  • Pana acum am vazut in jur de 20 de filme. Not even close to my personal TIFF record, dar anul asta calitatea e cea care conteaza. Si chiar am dat de filme excelente la editia asta. Cel mai mult pana acum mi-a placut Epitaf, un film superb din punct de vedere vizual, la care imaginea, muzica/sunetul si jocul actorilor s-au imbinat perfect pentru a transmite lucruri profunde. Mi-au placut si doua filme din Competitie: Trei povesti din Mumbai si Usa deschisa (care m-a facut sa rad si sa plang in acelasi timp). Ca in fiecare an, mi-e extrem de greu sa ma impart intre toate locatiile si toate filmele la care vreau sa ajung. Dar asta e frumusetea TIFF-ului! 🙂

  • Am fost în ziua deschiderii la filmul 6.9 pe scara Richter al lui Nae Caranfil. Atmosfera a fost una excelentă, antrenată și pelicula lui Caranfil pe măsura evenimentului.

  • Am văzut doar 2 filme până acum: Lily Lane și Aproape toate sufletele de aici. Mi-au plăcut ambele, în ciuda faptului că aceste filme creează discomfort prin tema și forma lor. Lily Lane este un film metafizic, un trip în psihicul unei mame care a rămas fetiță într-un fel. Sunt multe imagini cu compoziții spectaculose (care reamintesc de Milky Way), care se intercalează original cu imagini tip home video și surveillance. Atmosfera acestor imagini este foarte puternică, nu le voi uita o vreme.
    Aproape toate sufletele de aici este un film anarhic, exprimat foarte palpabil prin formă, subverziv în genul filmelor trash, camp etc. Ținând cont de toate dadaismele și subverziile din film cu siguranță nu va fi favoritul publicului. Totuși într-un ton quazi-naiv vrea să ofere empatie spectatorului. Mi-a amintit de filmele lui Jancsó Miklós din anii 2000, mai ales Lord's Lantern in Budapest.
    Maine as dori sa vad Muntele magic 🙂

  • Astept in fiecare an Tiff-ul mai ales pentru proiectiile open air. Anul acesta Piata Unirii a fost fantastic: am vizional Valul Ucigas, Profesorul de vioara si Truman, dar daca vremea tine cu noi mai adaug la lista. Am fost si la Somes Open Air la Bun venit in Norvegia. Superba locatie si a fost o senzatie foarte frumoasa sa vad ca in fiecare seara se umple locatiile de Tiff. Am fost si la un film Sion Sono, Gulty of Romance: hmmmmmm..... interesant 😀
    Per total s-a vazut ca Tiff-ul a evoluat in directia buna si nu vreau sa se termine in weekend.

  • De la inceputul festivalului, intentia mea a fost sa ajung macar la cate un film pe zi dar si sa inerc cat mai multe locatii. Zis si facut! Recunosc ca cel mai bine m-am simtit in locatiile open air. Am avut parte de o experienta unica la cine-concertul Haxan unde muzica care acompania filmul mut, tematica filmului, dar si castelul Banffy, toate au condus la o atmosfera aparte .
    Nu ma asteptam ca anul acesta la Arkhai Park sa gasesc acelasi numar mare de oameni si atmosfera placuta si vesela ca anul trecut, poate si din cauza vremii nefavorabile. Dar ce m-am inselat! Filmul Doua Lozuri a fost bine ales, a venit mai multa lume ca anul trecut si a fost, evident, multa veselie.
    Nu am ratat Somes Open Air unde am gasit o atmosfera chill-out si un film bun, Welcome to Norway!
    Atatea optiuni si inca 4 zile de festival! 😉

  • Am vazut Furtuna in Desert, film Israelian, la cinema Dacia. Mi-a placut lipsa de prejudecati a filmului, faptul ca nu a judecat alegerile personajelor, si trebuie sa spun ca a fost un film din care am invatat sa apreciez societatea noastra, asa cum e ea :). Film care clar merita vazut.

  • La editie din acest an am participat la o proiectie pe care sigur nu o voi uita curand. Aceasta proiectie este Hitchcock/Truffaut. Un film care mi-a dat ocazia sa ii cunosc mai bine pe unii dintre regizori mei preferati! Acest film m-a ajuta sa observ din nou cum filmele pot forma prietenii puternice pentru mult timp. M-a bucurat sa vad cum mari regizori contemporani vorbesc cu atat de multa pasiune despre un om care nu o sa fie uitat. Documentarul m-a facut sa ma indragostesc si sa apreciez mai tare filmele lansate inainte sa ma nasc! Am tresarit putin de fiecare data cand apareau secvente dintr-un film pe care l-am vazut. Acest documentar are acum un loc in lista documentarelor pe care le recomand cu mare drag.

  • "Vrăbii" și "" Tanna " sunt cele două filme pe care lerecomand prietenilor mei de la TIFF 2016, din cele șapte filme de competiție pe care le-am văut până în momentul prezent. Lista încă trebuie completată :).
    Ieri am văzut un film foarte special și pe placul meu, un film povestit pe alocuri parcă de bunicii mei , cu un umor, notă personală și delicatețe surprinzătoare "Mama și toți tăcăniții din familia mea".

    Înainte de acest film o prietenă povestea, că avut un #TIFFmoment bestial venind la acest film cu taxi proiectat la cinema Florin Piersic. Vi-l împărtășesc.
    Prietena mea către taximetrist: La Piersic va rog.
    Taximetrist: La Florin?
    Prietena: Da, la cinema.
    Taximetrist: Aaaa, am crezut ca la el, acasă.

  • De departe cea mai interesanta experiență de până acum a fost proiecția The Show of Shows din cadrul weekend la Castel. A fost un documentar cum n-am mai văzut până acum, cu o coloană sonoră excepțională. Faptul că eram în curtea castelului Banffy, cu Trans Express bătând în tobe, focuri de artificii, lumini verzi în ruina castelului și un cer senin a făcut ca această seară să fie cea mai interesantă experiență Tiff de până acum pentru mine 🙂

  • A 7-a zi de TIFF.15, al cinsprezecelea an de "nebunie" TIFF si al cincelea an de concediu TIFF. Sunt cinsprezece filme vazute pana acum la aceasta editie si acum astept sa inceapa al 16- lea(Tanna).
    "Fragmentar" a fost, pana acum, my favorite.

  • Din păcate, până acum, am reușit să ajung doar la ”Profesorul de vioară” si ”Truman”, însă ambele au fost peste așteptări. Weekend-ul ăsta mai bifez ”Detectiv pe tocuri”,”Strada amărăciunii” și ”Belgica”.

  • M-a surprins placut si am ras copios la 6.9 pe scara Richter, m-a tinut in suspans Operatiunea Avalansa. Apoi am mers printr-o cursa cu obstacole in Valul Ucigas. Am ramas uimita dupa Mr Gaga, apoi am fost incantata de Profesorul de vioara. Am vazut si ascultat cine-concertul Patimile Ioanei D'arc. Pe urma m-a surprins regia filmului Caini. Urmeaza Sierranevada, Ingrid Bergman desprea ea insasi, Uman si Ville Marie. TIFF-ul creste frumos de la an la an. 🙂

  • Am inceput maratonul filmelor de la TIFF, vineri dimineata, inainte de un examen, cu o proiectie din cadrul EducaTIFF, Blanka. Imi place atmosfera filmelor educaTiff, e o alta experienta cinematografica sa vezi un film impreuna cu o sala plina de copii entuziasmati. Mai am vazut: In bataia soarelui, Profesorul de vioara, Trei povesti din Mumbai si Taxi Driver, toate mi-au placut mult. Sper sa reusesc sa mai vad cel putin 2 sau 3.

  • Aș dori să remarc filmul Bronz și mai ales relația regizor-film.

    Pe scurt despre film: Oamenii caută plăceri pe o insulă din Grecia. Unii găsesc și trăiesc viața la maxim, alții doar se uită, dar păstrează distanța de siguranță, iar unii se uită, prind poftă și încerc să devină parte de un grup rebel, carpe diem, cu alcoolul, drogurile și sexul în prim plan. Protagonistul face parte din ultima categorie. Mai departe... vizionați filmul.

    După film regizorul a povestit una alta despre film, printre care și faptul că el mergea de la 16 ani pe insula respectivă și că i-a fost ușor să facă filmul pentru că e o 'bucată' din viața lui.

    Filmul are un sfârșit deschis din mai multe puncte de vedere: 1. ce se întâmplă mai departe cu protagonistul, respectiv protagonista; 2. Ce tip de om (vezi mai sus cele 3) putea fi regizorul în acest context.
    Primul e mai puțin important, toată lumea continuă filmul așa cum vrea, dar al doilea e chiar interesant. Din păcate nu am aflat răspunsul de la dânsul, dar țin să cred că era prima categorie cu experiență cu oameni din categoria trei.

  • tare bune ideile cu cine-concerturile : am revazut Odiseea spatiala intr-o alta lumina.
    imi amintesc si de celelalte evenimente din ceilalti ani : Metropolis, filme mute - chaplin etc

  • Mi-a placut foarte mult documentarul Mr. Gaga in regia lui Tomer Heymann. Documentarul prezinta viata coreografului izraelian Ohad Naharin, dar pe langa asta am aflat si un pic despre povestea documentarului si inspiratia regizorului. Un film de nota 10!

  • "As I open my eyes" si "Truman" sunt cele doua filme pe care le-am vazut la Tiff 2016. Mi-a placut mai mult filmul "Truman" , atmosfera era speciala si relaxanta pentru ca era open air .

  • Am inceput din 1 iunie, cu "Lost in Munich", un film cu umor fin, poveste scrisa foarte inteligent, cu o desfasurare surprinzatoare 😀
    2 iunie a fost TiffMaraton de dimineata, la Florin Piersic, cu 3 proiectii in lant: "Tyke, Elephant Outlaw", un documentar rascolitor pe care il recomand oricui oricand! Apoi "Free In Deed, o foarte sincera si... "la os" portretizare a conflictului uman interior, intre dorinta, credinta si ce-ti arunca viata in maini. Un film de vazut la cinema, in intuneric, fara distractii, cu privirea indreptata spre interior. Maraton incheiat cu "Un Monstruo de Mil Cabesas", o poveste ce pare a fi mai aproape de privitor decat ar fi preferabil de crezut, care ori curma speranta, ori inversuneaza lupta pentru un viitor mai bun.
    Abia astept "Operation Avalanche", de maine! 😀

  • TIFF reuseste sa ma surprinda in fiecare an. Ar fi multe filme demne de amintit, dar ma voi rezuma acum la "Fragmentar", un puzzle incitant, un film unic care te tine cu sufletul la gura si cu mintea in priza pe toata durata lui 🙂 Il voi revedea cu siguranta si il recomand cu drag!

  • Mi-am început programul de TIFF cu 6,9 pe scara Richter a lui Nae Caranfil, apoi m-am bucurat de Weekend la Castel, deși The Show of Shows n-a fost printre preferatele mele. Apoi, m-am emoționat la povestea Mr.Gaga, care mi-a și pus niște întrebări serioase despre mine. Filmele din competiția oficială mi se par foarte bune și foarte diverse, și tare m-am mai plimbat prin lume, stând în scaunul de fotoliu de cinema, din Dobrogea noastră profundă, în Islanda, în Vanuatu, în Spania și India (n-am văzut încă toate filmele din competiție, dar mai sunt trei zile de festival). Iar Sieranevada ... eu cred că cei de la Cannes au uitat să dea un premiu. Sunt trei ore pe care nu le simți cum trec, sunt trei ore în care te regăsești și sunt trei ore de un românesc autentic, cu care suntem familiari. Și cu toate astea, e altfel.

  • Mi-a placut foarte mult filmul lui Puiu, Sieranevada, ca ne prezinta pe noi asa cum suntem, fidel si ironic in acelasi timp!

  • Sieranevada si Caini - doua filme romanesti perefecte. Le-am vazut pe amandoua in sali pline, alaturi de oameni care au simtit aceeasi bucurie ca si mine. Abia astept sa le revad pe amandoua in cinematografe, dar sunt sigura ca n-o sa le simt la fel ca in salile de la TIFF.

  • 2, 3, 4, 3, 4, 4, 4 - nu e un sir matematic, doar numarul de filme pe care le-am vazut incepand cu primul film vazut vinerea trecuta - Memoria apei (pe care il recomand) si cu ultimul vazut aseara - Imbratisarea sarpelui. Am vazut in aceste zile filme din competitie, care mi-au placut mult (mai putin Shelley), filme croate, filme nordice, filme din America de Sud. Am ras si am plans, am fugit de la un cinema la altul, am mai prins cate o pauza relaxanta la Casa Tiff, am dezbatut filme cu prietenii si am dormit putin, cu AperiTIFFul langa mine. Acum scriu in graba, caci si azi am biletele de la ora 12:30 🙂 Ma bucur de ultimele zile de festival din plin!

Scrie un Comentariu

Despre Autor

TIFF Blog